Sunday, February 25, 2007

Ultimele stiri despre bunica si bunicul


(Am scris textul asta anul trecut, la solicitarea lui Marius Chivu, care pregatea o „carte cu bunici“ la Editura Curtea Veche.)

1.
Astazi, bunica Natalia implineste 20 de ani. Bunica mea este foarte frumoasa, nu stiu de ce s-a casatorit cu bunicul. Bunicul meu se numeste Savel Tanase. Bunica nu il iubeste pe bunicul, fiindca bunicul e mai urit decit ea. Bunica are un iubit frumos in razboi. Iubitul ei ori a murit, ori a parasit-o. Sau si una, si alta. Bunica si-a asteptat iubitul citeva sute de zile, apoi s-a maritat cu bunicul. Bunicul si-a pierdut un picior in razboi, s-a intors fara el. Tata mi-a povestit ca bunicul a facut o groapa mica si si-a ingropat singur piciorul. A facut si o cruce, pe care a agatat o bucata de lemn. Pe lemn a scrijelit urmatoarele cuvinte: „Aici odihneste piciorul sting al lui Savel Tanase“. Bunicul are acum un picior natural si un picior din fier forjat. Cind doarme, bunicul are un singur picior. Inainte de culcare, bunicul isi da jos proteza. Bunicul nu doarme niciodata cu piciorul de fier, fiindca fierul doarme altfel decit oamenii. Cind bunicul face copii cu bunica, proteza din fier sta cuminte, intr-un colt de camera, si nu zice nici pis.

2.
Ieri s-a nascut tata. Toata familia i-a fost alaturi. In timp ce il nastea pe tata, bunica Natalia se gindea la iubitul ei, care a parasit-o. Iubitul ei nu ar fi parasit-o, daca nu ar fi murit in razboi. Lui Savel Tanase i-a murit un singur picior, atit, de aceea s-a casatorit cu bunica. Bunicul a fost foarte bucuros ca bunica l-a nascut pe tata. Sora mea Simona mi-a spus ca barbatii care isi pierd piciorul sting in razboi nu pot face copii. Nu este adevarat.

3.
Saptamina viitoare, bunicul Savel va muri, la virsta de 43 de ani. Se va afla intr-o caruta, condusa de nenea Nicolae, care e cumnatul lui. Caii se vor speria, o vor lua la goana, caruta se va rasturna si bunicul va muri. Bunica va ramine vaduva la frumoasa virsta de 32 de ani, cu cinci copii mici, pe care ii va creste singura. Nu se va mai casatori niciodata, nici macar cu iubitul ei, care nu a murit pe front, asa cum credea bunica. Intr-o zi, iubitul ei va intra in circiuma bunicii si ii va spune: „Ce-ai facut, Natalito?“. Bunica nu va sti ce sa raspunda, fiindca cerul va cadea pe ea intr-o secunda. Bunica va plinge, dar nu se va recasatori cu iubitul ei. Saptamina viitoare, cind va muri bunicul, tata va avea 11 ani, iar unchiul Petre, fratele cel mai mic al tatei, un singur an.

4.
Saptamina trecuta mi-am luat schiurile si m-am dus pe un deal din Belgia. Satul nostru este compus din trei parti: Cornetul Mic (unde locuiesc eu), Cornetul Mare (unde se afla biserica) si Belgia (unde sint trei case si un deal mare). Belgia e o tara, mi-a spus tovarasa invatatoare, si eu m-am mirat. M-am dat cu schiurile pina am obosit si mi-a fost teama sa ma intorc acasa, pentru ca mama ma cearta cind ma intorc acasa cu hainele ude. M-am dus la bunica si bunica nu m-a certat. M-am dezbracat si bunica mi-a intins hainele pe soba ei frumoasa, din teracota. Pe bunica Natalia o iubesc mult, dar mi-e rusine sa-i spun. In timp ce hainele se uscau pe soba, bunica mi-a facut geandra. Geandra se face asa: laptele se pune intr-o oala si, cind laptele fierbe, bunica toarna faina si amesteca. Separat, intr-o farfurie, bunica face cocolosi din faina si putina apa, pe care ii arunca in oala. Geandra e si mai buna daca o amesteci cu dulceata de cirese amare, asa cum face bunica.

5.
Bunica Natalia a murit acum patru zile. Ieri a fost inmormintata in acelasi loc unde fusese ingropat si bunicul Savel. Cel mai mult de la inmormintarea bunicii mi-a placut ca am vazut proteza bunicului. Arata vai de mama ei. Groparii au scos-o la suprafata, impreuna cu citeva oase de-ale bunicului. Oasele nu erau ruginite. Atit am vazut eu din bunicul Savel: o bucata de fier ruginit si citeva oase. In rest, nu mi-a placut la inmormintare. De-acum stiu ce-o sa-i zic mamei cind ma va certa ca ma intorc din Belgia, cu hainele ude. O sa-i spun adevarul: ca mi-e dor de bunica.

1 comment:

Radu said...

În sfârşit domnule Tănase! În sfârşit un blog!

Foarte mişto conceptul acestei poveşti deşi sunt prea beat ca să fiu foarte atent...

Ne auzim la emisiune.

Radu