Thursday, March 29, 2007

Moartea e plina de viata


Moartea a fost umilita atunci. Noi ne-am dat seama.
Imbracati in negru, am suris.

Intins pe spate, cufundat in centrul unui cimp de flori, batrinul se intorcea acasa din marea calatorie.
Calul negru, visat de noi intr-o noapte, il tragea dupa el.
Singe din singele nostru si pe deplin adormit, batrinul il urma.

Moartea a fost umilita atunci si noi am suris. Imbracati in negru, ne-am dat seama. Si inca o data am suris cind calul negru, care ne purta singele pe spatele lui ca un cimp de flori, si-a intilnit jumatatea – jumatatea lui de cal si de floare adormita.

Cind a nechezat, nu a mai existat moarte. Nimeni nu a mai murit pe pamint cind calul negru a pornit in galop, cu batrinul nostru singe pe spate, dupa jumatatea lui. Care nu se indeparta.

Imbracat in negru, singele nostru a suris.

Imbracat in pielea neagra de cal, inconjurat din toate partile de un intreg cimp de flori, galopind dupa o jumatate care nu era a lui, batrinul s-a trezit. Nimeni altcineva nu a mai inviat atunci pe pamint.

No comments: