Thursday, May 17, 2007

Otra Bruja (fragmente)



1.
Dormeam cu spatele in flacari, cind Otra Bruja s-a apropiat de mine si si-a infipt miinile in carnea mea care o visa si o astepta. M-am trezit, am recunoscut-o si am continuat sa o visez. Otra Bruja s-a asezat linga mine, si-a scufundat miinile intr-un vas cu ulei incins si si-a lipit miinile incandescente de spatele meu. O iubeam foarte mult, era chiar ea, Otra Bruja, careia, cu citeva zile in urma, vrajitoarea Vioropa ii spusese ca va intilni un barbat cu ochi deschisi. Eu imi tineam ochii inchisi, Otra Bruja imi cultiva cu atenta tandrete incendiul de pe spate, miinile ei imi comunicau lucruri de o imperioasa senzualitate, sensul senzual se simtea bine in miinile ei atoatestiutoare, iar eu, eu o iubeam, cu asta ma ocupam atunci.

2.
Cu o zi inainte de o intilni pe Otra Bruja, mi-am pierdut identitatea si am devenit de nerecunoscut – pentru mine, nu si pentru ceilalti. Ceilalti, altii decit cei care ma locuiau, nu aveau nici o dificultate in a ma recunoste, imi faceau cu mina de la distanta, ma intrebau ce mai fac, eu ii intrebam: „Dar eu, cine sint eu?“. Ei imi raspundeau cu naiva precizie, ei raspundeau foarte corect in felul lor, eu le multumeam frumos pentru detaliile pe care mi le dadeau, erau de o induiosatoare (dar foarte exacta) inexactitate, le multumeam oferindu-le putina carne cruda si vin negru. Se intunecase deja si, pe intuneric, oamenii devin altii.

3.
Pe intuneric ajunsesem in locul care avea sa fie locul de intilnire cu Otra Bruja. Identitatea aceea, cu care de multa vreme traiam intr-un tacut concubinaj, fara sa ne mai spunem nimic, nici macar un inevitabil „buna seara“, ma parasise de-acum si eu eram foarte de acord cu singurul gest firesc pe care il facuse vreodata. In definitiv, asa se intimpla intotdeauna: inainte de o intilnire cu tine, inainte ca senzualitatea sa isi dea mina cu sensualitatea, tu asta trebuie sa faci: sa iti pierzi vechiul chip pentru a lasa loc liber noii tale identitati. Eram pe drumul catre ea si intunericul se dadea frumos la o parte pentru a nu ma impiedica in nici un fel sa ajung la inconstienta intilnire cu Otra Bruja.

4.
Lumina era la ea acasa si Otra Bruja se afla pe drum. Mina ei stinga tinea strins cercul acela necesar care te duce departe. Lasa in umbra o urma de fericire predestita. Ea nu spunea „predestinata“, ci „predestita“. Avea un dictionar al ei, Otra Bruja, in interiorul caruia cuvintele se simteau libere si aveau alt chip. Cuvintele pe care le folosea ea nu erau din acelea care se despart in silabe, cuvintele ei nu se desparteau niciodata de ele insele. Pe lumina ajunsese Otra Bruja in locul care avea sa fie locul de intilnire cu acel barbat cu ochi deschisi. Care nu era altul.

5.
Vrajitoarea Vioropa seamana cu un barbat tinar si Otra Bruja se apropie de ea pasind de parca ar visa. Vrajitoarea ii zimbeste si zimbetul ei este un fum gros si albastru care umple camera. Otra Bruja este tinara si frumoasa, iar barbatul tinar din Vioropa tresare atunci cind Otra Bruja se asaza la masa pe care sint imprastiate cartile. Otra Bruja inchide ochii si vrajitoarea incepe sa spuna.

No comments: