Friday, June 1, 2007

ABISA (un fragment)



ONDINNONK

Stimate Somn,
Vreau sa iti spun citeva lucruri despre cum vad visul indienii huroni, pe care le-am aflat dintr-un eseu scris de Anthony F.C. Wallace si intitulat „Dreams and the wishes of the soul: a type of psychoanalytic theory among the seventeenth century Iroquois“, publicat in anul 1958, in The American Anthropologist. De neam irochez, huronii cred ca visul este limbajul dorintelor neimplinite. Indienii huroni numesc „ondinnonk“ dorintele secrete ale sufletului, pe care starea de veghe fie le ignora, fie pur si simplu nu le poate percepe. „Ondinnonk“ apar in timpul calatoriilor pe care le face sufletul in timp ce corpul doarme de parca ar muri. Dupa indienii huroni, CINE NU RESPECTA CEEA CE DICTEAZA VISELE SE FACE VINOVAT DE O GRAVA CRIMA. Visele comanda, stimate Somn, huronii asta cred, si, DACA VISATORUL NU INDEPLINESTE ORDINELE, SUFLETUL SE SUPARA SI IMBOLNAVESTE TRUPUL SAU IL UCIDE.

Cu singele pus la rece,
Palev Iona

MUZICA ESTE COMESTIBILA

Palev si Abisa stau la o masa. E un intuneric incapator. Miroase a luminari otravitoare. O ciuperca uriasa, imbracata in rochie de mireasa, cinta o polca extravagant de comestibila.
– Esti singurul barbat pentru care mi-as da viata, ii spune Abisa.
– Borbro, ii raspunde Palev.
Ciuperca festiva schimba repertoriul din mers. Intunericul se contracta si se ascunde in scrumiera care valseaza pe masa.
– INTR-O NOAPTE VOI INCEPE SA TE VISEZ, SI NU MA VOI MAI OPRI, spune Abisa.
– Burcep, ii raspunde Palev.

UN NECROFILOLOG IN TOATA REGULA

Palev Iona are o virsta complicata. El este bun prieten cu Somnul. Privit de sus, Palev pare un om tinar. Are o iubita, Otra Bruja, oarecum inexistenta, oarecum poeta, pe care o adora. A scris si Palev citeva carti de poezie, pe care le-a publicat sub pseudonim. Palev este pasionat de limbile moarte si necunoscute. Nu o data a spus despre el ca este un necrofilolog in toata regula. La virsta de 30 de ani, pentru ca se simtea foarte singur, Palev a descoperit o limba, loidh, si o tara, Lodhi, unde se refugiaza ori de cite ori simte ca in jurul lui oamenii vorbesc altceva decit ar putea el intelege. „Borbro“ este cel mai complicat cuvint al limbii loidh, insa nu pronuntia lui este dificila, ci lupta fizica pe care o duce Palev cu acest cuvint, cu acest cuvint care seamana mai degraba cu un cutit. Nu este lipsit de interes ca, in limba loidh, „TIMPUL“ ESTE FEMININ LA PREZENT, MASCULIN LA TRECUT SI NEUTRU LA VIITOR. Inainte de a o recunoaste pe Otra Bruja, inainte de a intelege ca Otra Bruja este iubita predestinata pe care, ca un disperat, o cauta, scotocind prin uterele a tot felul de femei care ar fi putut-o aduce la viata, Palev a avut o relatie stranie cu Abisa. Vreme de citiva ani, la anumite intervale de timp, intimplatoare sau nu, Abisa l-a visat. Visindu-l pe Palev, Abisa a atins, in cel mai inalt grad, starea de Burcep. Mai intii a fost Milarepa, insa, in cele din urma, Abisa a fost aceea care l-a facut pe Palev sa inteleaga ca LUMEA A FOST CREATA DE O FEMEIE.

E BINE SA TE NASTI LA TIMP

Abiscruda si Altiulius s-au nascut intr-o noapte. Abisa visa. Palev vorbea cu Somnul. Pisica Halucinogena dansa pe o sirma intinsa intre doi copaci lipsiti de aparare. CIND S-AU NASCUT, ABISCRUDA SI ALTIULIUS AVEAU 3 ANI.

CUM ZICEA SI HERACLIT, VISELE NE IMPRIMA PERSONALITATE

Stimate Somn,
Iti amintesti, poate, ce spunea prietenul nostru Heraclit: „Pentru ce, in vis, fiecare isi are universul sau, in vreme ce, in stare de veghe, toti oamenii au un univers comun?“. Sa nu mi-o iei in nume de rau, bunul meu Somn, daca iti voi spune ca Heraclit vorbea, de fapt, despre functionarea reala a gindirii, despre gindirea care, in vis, devine libera de orice constringeri si conventii aflate la mina modei sau la mina contrariului modei, ceea ce, in definitiv, este exact acelasi lucru. IN STAREA DE VIS, GINDIREA NU CUNOASTE POLITETEA SI DEFERENTA, ci impolitetea cea mai putin amabila si diferenta cea mai indiferenta. In starea de vis, gindirea este egala cu ea insasi, numai in aceasta stare ea functioneaza dupa cu totul alte reguli decit cele ale constientului politicos. In starea de vis, hazardul obiectiv este foarte subiectiv si fiecare om este altceva. Visele ne imprima personalitate si identitate, ele ne fac cu adevarat reali. In starea de vis, liberele asociatii se produc cu viteza luminii stinse – stinse de o mina inconstienta, criminala si pe deplin favorabila. In starea de veghe, insa, oamenii sint obiectivi, rationali, inteligenti si cam cretini, si seamana uimitor de bine unii cu altii. Asadar, sa visam, stimate Somn, sa visam, caci CINE NU VISEAZA NU INTELEGE NIMIC DIN PROPRIA-I MOARTE.

Cu somnolenta criminala,
Palev Iona

E CUMPLIT SA VISEZ CA NU TE MAI POT VISA

Draga Palev,
Am visat ca nu te mai pot visa. Am avut un cosmar noaptea trecuta, in care cineva „de sus“ ne spunea ca nu ne mai putem visa unul pe celalalt si, mai ales, eu pe tine. Era ca o pedeapsa pentru mine, pentru tot ce ti-am facut. Mi s-a spus ca putem avea orice fel de legatura, numai asta nu. PEDEAPSA ERA CA NU TE VOI MAI VISA NICIODATA. Eram foarte panicata si agitata, am inceput sa pling si sa spun ca renunt la orice altceva, numai la asta nu, eram de-a dreptul disperata, si tu imi spuneai sa fiu linistita, ca o sa imi imprumuti tu niste fragmente din visele tale, fara sa stie EI, ca vom gasi noi o cale de a ne visa fara sa fim prinsi, vom gasi noi o cale de a le adormi LOR vigilenta, caci tu mai fusesesi pedepsit pentru lucrurile interzise pe care le-ai facut si, de fiecare data, ai reusit sa scapi. Cum sa nu te mai visez?

Cu legume onirice in miini,
Abisa

ATENTIE, SE VISEAZA!

Stimate Somn,
Tocmai m-am trezit, mi-am facut o cafea, am stropit-o cu putin whisky, i-am dat sa bea niste lapte, mi-am aprins o tigara si asa mai departe. Imi plac mult diminetile, stimate Somn, eu m-am nascut dimineata si, cind e foarte liniste, mai aud uneori strigatele femeii aceleia tinere si foarte frumoase care mi-au insotit nasterea. Am visat mult azi-noapte, draga Somnule, a fost o calatorie lunga si bogata, cu multe intimplari, una dintre ele fiind de departe cea mai tulburatoare, fiindca in aceasta secventa m-am intilnit din nou cu mine. Ajuns in acest punct, visul a simtit nevoia sa continue in alte locuri si cu alte chipuri, stiam ca trebuie sa ma trezesc pentru a transcrie ceea ce tocmai visasem, dar nu puteam, asa ca am reluat acel vis din care nu puteau lipsi cheile, discurile de vinil, o femeie imbracata in negru si, mai ales, acel profesor cu sapca pe cap. Dupa ce am incheiat de visat si reluarea intimplarii, am vrut din nou sa ma trezesc pentru a nu pierde visul, dar vointa imi era paralizata de acel amestec dintre starea de veghe si starea de vis. OCHII MEI GONEAU IN SPATELE PLEOAPELOR, STARILE REM ISI CEREAU DREPTUL LA O VIATA DE NOAPTE CORECTA, si eu nu puteam sa ma impotrivesc, stimate Somn, caci nu te poti lupta cu propriile tale vise. S-a intimplat apoi ca, dupa alte secvente, visul initial, acela cu cheile si profesorul, a revenit, si asa se face ca, noaptea trecuta, am visat de trei ori acelasi lucru. Da, stimate Somn, cind m-am trezit, am transcris visul, nu pierdusem decit foarte putin din el, ti-l voi povesti cu prima ocazie.

Cu brate descuiate,
Palev Iona

CU DUMNEZEU TE JOCI SAU NU TE JOCI

Abiscruda si Altiulius asteapta sa li se nasca parintii.
– Hai sa ne jucam de-a Dumnezeu, zice Altiulius.
– De-a Dumnezeu singur? Nu, nu asa, mai bine sa ne jucam de-a Dumnezeu si Barbatul, zice Abiscruda.
– Eu vreau sa fiu Barbatul!
– Bine, Altiulius, atunci eu o sa fiu Dumnezeu.
– Si acum ce facem?
– Inchidem ochii si asteptam. Pina la urma, tot se vor naste.

FACEREA LUMII (I)

Godlem

La inceput a fost Femeia, si Cuvintul ei era Soapta, si Soapta Femeii se plimba deasupra apelor, si acesta era Inceputul. Dumnezeu nu exista si Femeia a inteles ca, fara Dumnezeu, nimic nu e posibil. Godlem este numele de la inceputuri al lui Dumnezeu si ea, Femeia, a fost aceea care L-a creat din pamint alb si rosu. Din miinile ei adinc ingropate in pamintul acela fantomatic s-a nascut Godlem care, in scurt timp, a crescut si a tot crescut pina a ajuns sa aiba chipul si asemanarea ei. Si Femeia a zis: „Nu este bine ca Dumnezeu sa fie singur, am sa-i fac un ajutor potrivit pentru el“. Si Femeia l-a facut pe Barbat dintr-un dinte de sus al lui Dumnezeu, caci DUMNEZEU AVEA NEVOIE DE UN TOVARAS DE JOACA SI ACESTA NUMAI BARBATUL PUTEA FI.

2 comments:

costa rica said...
This comment has been removed by a blog administrator.
clara said...

astea(atat de simple si evidente parca)nu ma lasa indiferenta! ma uit uimita si ma intreb de ce ma afecteaza ca sunt doar cuvinte pana la urma, dar nu e asa. ma afecteaza pt ca e viata de fapt si fie ca e pozitiva sau negativa, masculina sau feminina cu sau fara finalitate,nu ne permite sa fim indiferenti(nu ca nu am vrea-oh ba da)! e tarziu si ma roade ca nu dorm pt ca nu pot sa visez si ce rost mai are???