Tuesday, June 10, 2008

Fahrenheit 451 – varianta romaneasca

Cam halucinanta stirea despre presupusa ardere, intr-un happening incendiar petrecut la Iasi, a citorva exemplare din cartile lui Mircea Cartarescu. Pare mai degraba – cum bine observa cineva pe site-ul EVZ – un scenariu marca Soare. Capitanul Soare. Daca, la inceputul anilor '90, Patapievici poate chiar a avut nevoie de acel scenariu rococo pentru a se lansa pe piata, nu inteleg ce nevoie ar avea acum Mircea Cartarescu de o asemenea reclama. Ca stirea pare foarte trasa de par o dovedeste si pretinsa motivatie care l-ar fi minat pe poetul Daniel Corbu sa-i dea foc lui Cartarescu: revolta impotriva manelizarii culturii. Ce legatura sa fie intre una si cealalta? Evident, nici una. Cartarescu iti poate placea sau nu, dar nici una dintre variante nu se petrece in virtutea vreunei legaturi cu manelizarea literaturii. Prin urmare, prezumtiva ardere, desi este subiect (de presa), nu are obiect.
Reactia editurii Humanitas mi se pare cam stinjenitoare: a inchide cartile lui Cartarescu in vitrine speciale, eventual blindate, pentru a le proteja de incendiatori care nu exista, e ca si cum le-ai da foc acelor carti, sufocindu-le.

8 comments:

white noise said...

am gasit o dezmintire a lui Daniel Corbu:
http://www.comunicatemedia.ro/Nu_l_am_ars_pe_Cartarescu_ic14438.html

Tz-shirt said...

prietene seminunat, este cazul sa ma autodenunt pana nu ma afla politia humanitara, asa poate scap doar cu suspendare.
nu, nu l-am ars pe domnul semizeu cartarescu. insa stii cartea cu apolodor a zeului gellu naum, despre care-ti spuneam ca mi-a virusat copilaria? ce nu ti-am spus e ca, intr-un acces de euforie cromatica am decupat grafica domnului stanciu din cateva pagini, acoperind cu ea cateva poze anoste din manualul de istorie. abia apoi am observat gaurile ivite, inevitabil, prin textul zeului gellu. realizand, in fine, oroarea, am ascuns cartea atat de adanc incat abia recent am descoperit-o. ma astept la ce e mai rau. probabil ca editura ion creanga, daca mai exista, va anunta ca viitoarele sale carti pentru copii vor avea doar pagini de otel. imi pare rau si-mi cer iertare in public. as dori, totusi, sa invoc, spre o giustitie dreapta, speta Habent sua fata libelli a lui Terentianus Maurus.

ps. da, ca sa fie autodenuntul complet, trebuie sa amintesc ca in junete am ars, totusi, niste pagini, si inca din biblie! ramasesem fara tutun si am rotit ceva de tras in piept; iar biblia are foita cea mai fina. cum ar veni am tras duhul sfant in piept; stiu, voi arde in focul gheenei; precizez, totusi, c-am folosit doar foile de la inceput, cu prefata preafericitului teoctist. parea, oricum, fericit. poate chiar prea fericit...

cristian baltatescu said...

Simplu. Daca Daniel Corbu, sau cum il cheama, are carti publicate, Cartarescu sa i le inece in cada sau sa le bage in congelator, depinde ce considera el a fi opusul focului.

Iulian Tanase said...

@ white noise: era o dezmintire chiar si in articolul din evz;
@ tz-shirt: :) sa pastrezi exemplarul ala, spatiile goale ar putea deveni valoroase;
@ cristian: o idee foarte buna asta cu inecatul & congelatul cartilor. totusi, ma gindesc ca nu prea are sens sa congelezi o carte proasta. e ca si cum ai congela o bucata de carne stricata. la ce bun?

Camelian Propinatiu said...

Imi cer scuze domnului Daniel Corbu, pe care l-am luat drept cel mai periculos fascist datorita fulminantei reactii a Autoelitei bucurestene, si consider ca Dl Serban Foarta trebuia sa-l informeze corect pe dl Mircea Cartarescu, deoarece cei 2 universitari se cunosteau din nr anti-Eminescu Dilema 265, ostoindu-l si evitandu-se astfel o imagine jenanta pentru Humanitas, Uniunea Scriitorilor si publicul cultivat, afectand si comportamentul fotbalistilor din Elvetia.
De asemenea, ma face sa beau sintagma Securitate Maxima!

Kengyel Timea-Silvia said...

Eu ma astept la un alt articol, cam in acelasi registru: Un micro-reportaj cu Corbu, neras si plimbandu-se pe malul Prutului cu alti hipioti, mandru de noul sau nume: Pururi tanar infasurat in pixeli.

textier said...

in iasi e o saminta de polemica pt. te miri ce. adica noi in bucale tinem subculturile in palme ca pe odoare, ne facem doctorate pe manele, cultura urbana etc. si ei cauta scame in scrieri super-inalte... cita exigenta, coana chiritoaie...

Ancelin Roseti said...

Domnilor, acestea nu sunt decât subterfugiile unei reclame agresive de publicitate, subterfugii pe care eu le-am semnalat deja în articolul "Complexul Nobel al literaturii române şi brânza de oi". Acum acest articol poate fi citit şi pe blogul meu "Scriitorul de garduri". Facem zgomot în jurul unui personaj pentru a-l putea înscrie într-o traiectorie valorică, deoarece, în România, cel puţin a zilelor noastre, criteriile valorice sunt cu totul altele decât cele strict valorice. Oricum, acest mimetism american de a crea "superstaruri", nouă, românilor, nu ne reuşeşte. Suntem prea mici pentru nişte războaie atât de mari. Şi-apoi, dacă Daniel a dat sau nu a dat foc "operei" cărtăresciene, nu interesează şi nu afectează pe nimeni, în afara "genialului" Cărtărescu şi a editurii Humanitas. Cine e, în definitiv, Mircea Cărtărescu? Un scriitor ca atâtea zeci de mii de alţi scriitori: Nici mai bun, nici mai rău -- iar trecerea sub semnul manifestărilor fasciste a flăcării care a cuprins sau nu "opera cărtăresciană" şi aducerea ei la statut de calamitate naţională este un fel de labă tristă căreia i se dă cod roşu de avertizare. Haideţi să nu mai fim ipocriţi. Ar putea să aducă cineva, dintr-o redacţie a vreunei reviste, toate cărţile primite? Nu! De cele mai multe ori curăţenia în redacţii se face apelând tot la aspiratorul neortodox. Aşa că haideţi să n-o mai zguduim! Într-un fel sau altul, mai mult sau mai puţin, şi Cărtărescu, şi Corbu, şi Editura Humanitas rămân în avantaj de pe urma acestei vrăjeli seci şi neinteresante...
Hai,s-auzim de bine!

Ancelin Roseti