Thursday, January 31, 2008

Louis Sclavis - e tot ce am de zis

Acum vreo zece mi-am cumparat o caseta originala cu Louis Sclavis Quintet, albumul Rouge. Apoi mi-a dat cineva o copie dupa Clarinets, care mi-a placut parca si mai mult. De Sclavis stiam de la emisiunea aceea de jazz, Curcubeul de la miezul noptii, facuta de Bedros Horasangian si Razvan Exarhu, la Pro FM. Era instructiva pentru incepatori. Uitati-va la clipul de mai jos, tipul care performeaza la crazy vocals este foarte semi-senzational. Daca nu va place, primiti banii inapoi.



conform youtube: crazy vocals by Médéric Collignon with Vincent Courtois (cello), Hasse Poulsen (guitar), Louis Sclavis (bass clarinet) at Jazz Fest Berlin 2003,
from album " Napoli´s Walls", a hommage to Ernest Pignon-Ernest

Tuesday, January 29, 2008

Si daca, totusi, inteligenta e o prostie?!

Gellu Naum zicea ca inteligenta e o prostie, si, cind am citit asta prima oara, n-am inteles deloc ce vrea sa spuna. Cum adica inteligenta e o prostie? Pai, daca si inteligenta e o prostie, atunci exista ceva care sa nu fie (o) prostie? In fine, intre timp, am inteles ce vrea sa spuna, si sint foarte de acord cu aceasta propozitie. Karl Popper zice si el cam acelasi lucru: "Nu cred in coeficientul de inteligenta; pentru mine, el este una din marile neghiobii ale lumii noastre. Si nu e deloc exclus ca el sa duca la pierderea urmatorului razboi de catre americani, fiindca generalii lor au fost alesi pe baza coeficientului de inteligenta". Profetia asta a lui Popper, facuta in 1983, pare ca s-a cam implinit.

Pe de alta parte, inteligenta artificiala exista, nu si intelepciune artificiala. Robotii umanoizi te pot bate la sah, insa ei, saracii, au o mare problema: nu viseaza.

xxx
Si, fara nici o legatura cu nimic, un So what semi-superb, cu Miles Davis & John Coltrane (ca tot mi se facuse ieri foarte dor de My favourite things, si am descarcat-o de pe net, mult mai repede decit au sorbit aia Milcovul, dintr-o sorbire).

Sunday, January 27, 2008

Cum e sa fii student in anul I la 34 de ani

Prima facultate am terminat-o in sapte ani. Am facut anul IV de trei ori. Dupa opt ani de la terminarea ASE-ului, am zis ca e cazul sa fac si eu o facultate normala. Am dat la Filosofie. Era o mai veche obsesie. Vineri am avut primul examen. A fost o experienta interesanta. Tinerii mei colegi tremurau de mama focului, apropo de Heraclit, asteptind sa intre in biroul profului, unde se tinea examenul. Eu eram destul de chiar foarte relaxat, desi o vaga emotie imi acompania si mie zimbetul relaxat pe care-l aveam.
De cind am inceput facultatea asta, m-am tot felicitat si inca ma felicit ca am facut acest pas. Nu e simplu, dar e foarte bine. Colegii mei de la Academie mai ca se apucasera sa faca pariuri ca o sa ma las repede. Asta mi-a zis Simona Tache, la un moment dat. I-am zis ca nu are rost sa se parieze, ca nici nu se pune problema sa ma las.
La primul seminar, cind am intrat in sala, colegii de grupa au cam luat pozitie de drepti. Le-am zis ca nu e cazul, ca sint coleg, nu profesor. S-au obisnuit repede cu ideea. Si ei, si profii.
In sesiunea asta, prima dupa atitia ani, m-am confruntat cu experienta de a scrie referate -- la ASE nu se practica, pe vremea mea, acest lucru. M-am tot gindit daca sa scriu referate pentru profi sau pentru mine. Am ales a doua varianta. Unul din ele se numeste Filosofia ca roman politist, un altul Istoria ca obiect sexual. Am avut dreptate sa mizez pe sinceritate si autenticitate, caci amindoua au primit nota maxima. Poate o sa postez ceva si pe blog, pentru ca e amuzant ce se intimpla.

Friday, January 25, 2008

La ce sint bune cadavrele delicioase?

Cadavrele delicioase sint bune, practic, in orice domeniu de activitate. In bucatarie, cadavrele pot da nastere, ca sa zic asa, celor mai inconstiente feluri de mincare. O prajitura automata este semnul ca hazardul a lucrat mina in mina cu un cadavru delicios lipsit de constiinta. In mineritul de apa dulce, cadavrele delicioase se simt ca pestele ajuns la (s)apa de lemn: ele plonjeaza pina hat, departe, revenind la suprafata cu bratele incarcate de lucruri dintre cele mai neobisnuite. (Ma opresc aici cu propozitiile lipsite de logica, pentru ca pe 4 februarie am exament la Logica, si ar cam trebui sa invat.)

Doua vorbe despre cadavrele acestea delicioase: sint scrise, ca si cele de mai jos, impreuna cu Dan Stanciu, alaturi de care, in perioada cind am facut Trusa instalatorului de umbre, am trait momente dintre cele mai frumoase. Unul scria un rind sau doua, indoia foaia, lasindu-i celuilalt un capat de propozitie sau fraza, care trebuia completata. La fel si cu intrebarile si raspunsurile. Unul intreba, indoia foia, iar celalalt raspundea, fara sa aiba habar ce era scris in pliul paginii. Sigur, atunci cind te joci in acest fel, trebuie stabilite si niste reguli. Era clar ca, daca unul isi incepea intrebarea cu "De ce", celalalt trebuia sa-si inceapa raspunsul cu "fiindca" sau "pentru ca" sau "intrucit" etc. Uneori am ris in hohote despaturind pagina si citind rezultatele, alteori am amutit vazind cit de bine s-au potrivit unele cu altele. Gata. Enjoy!


– De ce miracolele se produc indeosebi toamna?
– Pentru ca nu poti spune „Imi place“ pina cind n-ai gustat din ce ti s-a oferit.

– De ce se face dragoste pe pamint?
– Fiindca asa e mai bine.

– De ce femeile au nevoie de tandrete?
– Pentru ca radiaza caldura cind ies din oglinzi.

– De ce uterul este cea mai frumoasa casa a omului?
– Fiindca, de obicei, frazele nu incep cu un punct.

– De ce ne face placere sa fim fericiti, dar ne enerveaza sa fim nefericiti?
– Pentru ca nu putem respira matematic.

– De ce stelele sint departe?
– Fiindca niciodata pestele n-a fost atras de uscat.

Wednesday, January 23, 2008

Cadavrele sint nemuritoare

– Unde poti intilni nemuritori?
– La intersectia a doua brate fragede.

– Unde se vede o farima din ceea ce e ascuns?
– In ochiul atent al femeii.

– Unde se refugiaza lumina cind vine intunericul?
– La Academia Romana, dar numai joia.

– Unde sint incinerati idolii?
– Printre literele unei limbi moarte.

– Unde aluneca secundele care trec, una dupa alta?
– Intr-un craniu peste care s-a asternut iarba.

– Unde se afla iesirea din aceasta lume?
– Intr-un turn in ruine.

– Unde ar trebui amplasate cimitirele?
– Ceva mai incolo.

(din Trusa instalatorului de umbre, impreuna cu Dan Stanciu)

Friday, January 18, 2008

Scuze, sint ocupat!

Sint foarte ocupat, asta voiam sa spun: ca sint foarte ocupat. In rest, toate sint la locul lor, inclusiv harta Romaniei, pe care, intr-o dimineata, am gasit-o facind pluta in cafea, chiar pe ea.

Sunday, January 13, 2008

Porcii au ingeri pazitori?

Inclin sa cred ca porcii nu au ingeri pazitori, insa nu este exclusa nici posibilitatea ca porcii sa aiba, totusi, ingeri pazitori, caz in care, in clipa in care porcul este taiat, ingerul pazitor al omului care taie porcul il ucide pe ingerul pazitor al porcului – tot ce e posibil.



(Imaginea este furata de aici.)

Thursday, January 10, 2008

Nu exista limita decit in exprimare

Am aflat de aici despre un concurs de scris, initiat de Polirom & Iasi.Nights.ro. Pina aici, nimic suspect. Astept cu nerabdare si niste concursuri de scris bine, poate chiar si niste concursuri de genii - organizatori sigur s-ar gasi. Ce m-a amuzat pe mine in povestea asta nu sint premiile, desi nu e putin lucru sa cistigi, la un concurs de scris, o carte de Robert Turcescu. Pe mine m-a amuzat precizarea urmatoare: "Nu exista limita de virsta, ocupatie si talent". Trebuie sa recunosc ca, fiind vorba despre un concurs de scris, aceasta precizare suna ca dracu' (desi trebuie sa fie doar o prejudecata faptul ca dracu' suna neaparat rau). Despartind aceasta precizare in elemente ceva mai simple, ce avem? Pai, avem asa:

1) Nu exista limita de virsta – deci, organizatorii nu pot fi suspectati de virstofobie;
2) Nu exista limita de ocupatie – poftim? Ce e aia "limita de ocupatie"? Exista o "limita de ocupatie"? Unde incepe si unde se termina aceasta limita? Liiceanu ar trebui sa-si updateze de urgenta complexul peratologic. Dincolo de tot ce-ar putea insemna acest nou-sens, n-avem de ce sa ne facem griji ca hingherii si astrofizicienii care vor trimite texte la acest concurs nu vor fi tratati la fel de bine;
3) Nu exista limita de talent – asta chiar ca suna naspa, ca sa nu zic mai rau. Cum se poate traduce asta? Se poate traduce? Sa incercam: a) la limita de jos: nu e nici o suparare daca - pardon de expresie! - concurentii sint complet lipsiti de talent. Ei trebui sa stie ca important e sa participi, nu sa fii talentat; b) la limita de sus: concurentii pot fi oricit de talentati doresc, nu e nici o problema, deoarece organizatorii au luat toate masurile ca – pardon! – concurentii cei mai talentati sa fie tratati la fel ca - din nou pardon! - concurentii deloc talentati. Doar am zis ca nu exista limita de talent, ce naiba! Doar e concurs de scris. Am zis!

Tuesday, January 8, 2008

Melcii aduc si nu aduc dovezi in favoarea existentei lui Dumnezeu

Privindu-i cit de frumosi sint astia de mai jos, ai fi tentat sa crezi ca Dumnezeu exista si e artist vizual. Pe de alta parte, nu poti sa-l suspectezi pe Dumnezeu ca se poate ocupa cu asa ceva, dar, in acest caz, se pune intrebarea: cine i-a facut? Ca doar nu s-au facut singuri, nu?
(Le-am zis melci si nu altfel, pentru ca asa am vrut.)






Friday, January 4, 2008

"La multi ani!" este o expresie aberanta

Si o sa explic indata, cu argumente semantice si logice, de ce La multi ani! este o aberatie, care nu are nici o legatura cu realitatea si speranta de viata.
Cind ii urezi cuiva La multi ani! se cheama ca ii doresti sa traiasca ani multi, nu? (Scot din calcul varianta in care ii spui cuiva La multi ani! din complezenta, cum ar fi, de pilda, sefului.) Dar ce inseamna multi? Cred ca putem sa cadem de acord ca a trai mult inseamna a trai peste 80-90 de ani. Asadar, sa consideram ca a trai mult inseamna a trai, in medie, 85 de ani. Bun. Sa mergem mai departe. Deci, atunci cind ii spui cuiva La multi ani! inseamna ca ii doresti sa traiasca mult, in medie 85 de ani, dupa cum am stabilit, desi nu e o tragedie prea mare daca acea persoana traieste doar 84 de ani, 4 luni, 3 saptamini si 2 zile.
In preajma venirii unui nou an, adica de Revelion, oamenii isi ureaza La multi ani! - am stabilit deja ce inseamna asta. Insa, dupa nici un an, exceptie facind cei nascuti pe 31 decembrie, oamenii isi sarbatoresc ziua de nastere, ocazie cu care iar li se ureaza La multi ani!. Sa luam in considerare si faptul ca unii sarbatoresc si zilele onomastice (Vasile, Ion, Ioana :), Nicolae, Vasile etc), cind iar li se spune La multi ani!. Asadar, facind un calcul simplu, unui om i se ureaza, pe parcursul unei vieti de 85 de ani, sa traiasca: a) 14450 de ani, daca nu are nume de sfint; si b) 21675 de ani, daca este fericitul posesor al unui nume care se lasa cu petreceri onomastice. Oare nu e cam mult? :) Probabil ca da. Si, atentie, acest calcul are la baza un singur urator!

Ciudat este ca nici unui nou-nascut, in ziua cind vine pe lume, nu i se spune La multi ani!, desi aceea e singura zi de nastere a lui, celelalte, din anii urmatori, nu sint decit aniversari.

Tataia Constantin Pavel, tatal mamei, nu zicea niciodata La multi ani!, desi nu era nici profesor de logica, nici de semantica. Era fierar. Un fierar minunat. Tataia spunea atit: "Sa traim pina la anul!", ceea ce va doresc si voua, QED.

Thursday, January 3, 2008

Si aveti si voi grija, ca se raceste temperatura!

N-am iesit din casa in 2008. E atit de bine in casa, la gura sobei (care, da, are forma de calorifer), e atit de bine sa citesti despre Pitagora, Empedocle si Heraclit, incit abia acum am ajuns sa-l inteleg cit de cit pe George Cosbuc. Cind si cind mai dau drumul la televizor, sa vad care mai e situatia drumurilor, mai ales ca, neiesind din casa si neavind nici cea mai vaga intentie sa ies, sint foarte interesat sa vad care mai e situatia romanilor blocati in Bulgaria. Situatia e dramatica si, in aceste conditii, e normal ca jurnalistii care transmit de la fata locului sa fie intr-o situatie critica, fiindca, asta e, autoritatile nu-si fac datoria, de aceea si cade atita zapada viscolita. Azi-dimineata, o fata de la Antena 3 ne-a spus ca temperatura se raceste, deci avem de-a face cu un trafic neuronal inimaginabil, desi avem si imagini in direct. Inchei aici transmisia, ca am primit un bip de la Pitagora. Andreea!?

Wednesday, January 2, 2008

Ce-i ala, Revelion?

Mie mi-a placut anul 2007, nu tineam neaparat sa se incheie tocmai in noaptea de Revelion. Insa, asta e, daca asa se obisnuieste, n-ai ce sa faci, umpli paharele de vin, chiar cu vin, zici un mult prea traditional La multi ani! si eviti, daca se poate, sa fii patetic. Oamenii, am observat, sint foarte patetici in noaptea de Revelion: desi existentele celor mai multi sint destul de mediocre, totul devine mirific, sublim si, poate, majestuos in aceasta noapte, si ce motiv avem sa nu incingem o petrecere pe cinste, mai ales ca limbajele lemnoase ne incalzesc atit de bine sobele din creier, nu? Nu. Am petrecut bine in noaptea de Revelion, desi sigur m-am distrat mult mai putin decit turistii din Azuga. Mi-a fost si inca mi-e lene sa ma uit in DEX, sa vad ce inseamna Revelion, poate si pentru ca am o parere destul de proasta despre aceasta carte care se incheie cam naspa. Solutia mea ar fi ca Revelion este un cuvint franco-englez, compus din reve si lion. Insa cineva naiba m-ar putea crede ca Revelion inseamna visul leului?! Nu zic la multi ani, ca sa nu jignesc pe nimeni.