Saturday, February 28, 2009

Cum se poate tăcea (despre) un singur lucru?

Se poate tăcea în foarte multe feluri, eu am descoperit pînă acum aproape 200 de moduri. Unul dintre ele este acesta: se poate tăcea un singur lucru. Este mai complicat decît pare la prima vedere, fiindcă noi, atunci cînd practicăm tăcerea, indiferent de postúrile pe care le adoptăm, avem o puzderie de lucruri care intră sub incidenţa acelei tăceri.
Eu m-am gîndit la o variantă despre cum se poate tăcea un singur lucru. În China am luat cîteva lecţii de meditaţie: aveam un obiect în faţă, un obiect concret, şi toate gîndurile care mă luau cu asalt trebuiau fie expediate, fie retopite în obiectul din faţă. Mintea trebuia golită de orice altceva, cu excepţia obiectului. Recipientul marginal al tăcerii, ca să zic aşa, este gura care articulează. Prin urmare, trebuie făcut în aşa fel încît gura să se comporte ca un ochi aţintit asupra obiectului de tăcut. Gură-ochi, care vede şi tace un singur lucru.

17 comments:

Kengyel Timea-Silvia said...

Sincer, eu m-am speriat de poza asta. Ochiul e cumva facut pe un dop de la o sticla de vin?????!!!

Samuel Mammel said...

Ce ochi? Eu m-am concentrat doar pe sticla. Si pe faptul ca nu erau pahare in preajma.

chaos_and_smiles said...

Un tigan tacut e intrebat de colegul lui alaturi de care crapa lemne in curtea unei biserici...Bă tu de ce ai gură? Ca să tac...

calliope said...

A venit primăvara,chiar azi,cum să tac,domnule,vă urez mîţişor plăcut în piept !!!

543 said...

fixeaza privitorul din fata monitorului.tace despre noi.

nimeni said...

Una din preferatele mele este tacerea muzicala a lui John Cage, care tace foarte coerent vreo trei minute pe vinil. Cred ca tacerea asta a luat si disc de platina. Cu cristale zvarofschi.

luiza said...

4'33.

Iulian Tănase said...

Timea, n-ai de ce să te sperii, ochiul acela este chiar un ochi, nu e un dop, e un ochi pe care l-am primit cadou.

Sam, merge şi aşa :). Splendidă ultima proză, plăcut superior.

Chaos, nu ştiam că există şi ţigani zen. Sau ţigani zenari, cum se mai zice.

Calliope, da, a cam venit primăvara, destul de ciudat.

543, vorbeşti despre ochi sau despre gură?

nimeni, cunosc acel John Cage care tace cînd îi este pianului lumea mai dragă. mă bucur că l-ai pomenit.

Luiza, e un record personal sau unul colectiv?

luiza said...

e recordul personal al anului 1952. niciodată nu s-a mai tăcut atât în faţa unui pian.

Mugur Grosu said...

interesanta situatie...
un fel de Wittgenstein ca o manusa intoarsa pe dos: despre ce nu se poate tacea se vorbeste:)

Iulian Tănase said...

sau: despre ce nu se poate să se tace trebuie să se vorbeşte :)

Incze Klára said...

Gura-miini, care simte si tace - mie imi place tacerea miinilor, felul in care ele vorbesc atit de limpede, fara cuvinte.

Anonymous said...

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/suprarealismul-de-biblioteca-2870972/

Iulian Tănase said...

Mesio Anonymous, i-am dat un răspuns, la un moment dat, acelui personaj trist, care nu are pic de haz, deşi el s-a sforţat oarecum. Cronica aceea stupidă e o dovadă de impotenţă. Criticii ar trebui să scrie despre lucrurile la care se pricep.

http://poemix.blogspot.com/2007/03/critici-voi-cu-flori-destepte-parc-asa.html

piticu said...

Buna.Imi place site-ul tau.Daca te intereseaza un schimb de link cu blogul meu te rog sa vizitezi http://sfarsit.com/blog/link-exchange/

kuhein said...

cu riscul de a suna ca o vaca gratioasa intr-un lan de lalele o sa intreb : razboiul sfarsitului saptamanii este pastrat undeva?..si daca da poate fi accesat de catre tinerii pasoptisti ?

Iulian Tănase said...

războiul se păstrează, de ceva vreme, aici:
http://www.radioguerrilla.ro/listen_shows.php?id=3