Tuesday, February 10, 2009

Un poem poliţist senzaţional


Te-mpuşc în cur tocmai din Braşov în inima ta de gheaţă
care prăjeşte cartofi prăjiţi tocmai la Paris.
Ce coincidenţă: să prăjeşti cartofi prăjiţi!

Aş vrea să trec cu buldozerul peste visele tale
mă defec superior în tot ce ai crezut tu că este fericirea
o fericire care mă excludea
mai puţin în momentul final
cînd voiai să îmi dai în vileag toate mîrşăviile
sexuale
pe care le-ai făcut împotriva mea
otreapă, care eşti!

Aş vrea să îţi deşurubez himenele
să fac picturi cu scatofili roz
iar tu să fii personajul principal
al băii cu hidronitrat de căcat
pe care ţi-am pregătit-o, iubito.

Fac versuri în rime de-mi sare cămaşa
de pe astăzi şi mîine
simt că vreau să îţi bag
pistolul umed de lacrimi în amintiri
să te împuşc unde te doare mai tare:
în cur!

Aş vrea să îţi fac un cozonac cu pălămidă
să-l mănînci tu şi iubitul tău mort
care ai vrut să mi-l bagi pe gît
sub formă de amintire
la desert
după ce te-ai săturat tu de felatio benevolentiae
– că ştiu şi latina
de cînd am aflat că
latinescul pentru pistol
este sabie
cu care ţi-aş tăia gîtul
în poeme mici, felii-felii.

Aş vrea să îţi feliez fericirea
să ţi-o mănînc cu muştar
dar mi-e prea scîrbă de felul trei
de felul în care ai vrut tu să îmi arăţi
că eşti mai superioară
de la buric în jos
tu şi închipuirile tale în care
ca o criminală
omorai bărbaţii cu ovarele.

Eşti neînchipuit de închipuită
dacă crezi că acesta este finalul
adică moartea ta.
Ei bine, nu este:
finalul este altul:
moartea ta în culori
pe un outdoor mare în Bucureşti
unde eu, cu pistolul meu de aur, te împuşc
unde te doare mai tare:
în cur.

Bang!

Dragoş Muşat

12 comments:

xxl said...

Oau! Desi, mi se pare a fi doar o tentativa de crima, iar distanta Brasov-Paris-Bucuresti cam greu de performat chiar si pentru un pistol de aur :))). Modalitatea este, insa, de o originalitate doboratoare :))).

Urmuz said...

Ha ha ha, demenţă!
Felicitări, bre!

hash said...

senzationala. jos palaria!

Mugur Grosu said...

prietene, te invit sa intredeschizi lucrarile stiintifice ale Bocciclopediei si promit sa iti daruiesc un poem politist cu tot cu amprente :) Detalii la
http://mugurgrosu.blogspot.com/2009/02/bocciclopedia-1.html

costik_c said...

foarte semisuperb, vorba unui mare intelept din antichitate... si nu numai

Iulian Tănase said...

Da, aşa e: Dragoş este un tip foarte talentat şi foarte invenctiv, un umorist al poeziei şi un poet al umorului. Îmi permit să-l laud, pentru că e prietenul meu.

Mugur, foarte bun proiectul cu Boc, am citit, am su-rîs.

pushthebutton said...

Da, da, place!

Mugur Grosu said...

reverente! pe mine ma apuca uneori chiar suplansul!

Ioana said...

thks for posting it :)

calliope said...

Bravo,poemul e frumos dar e si urit,de ce sa ajunga o iubire in halul asta,suferinta nu e o conditie esentiala pentru valoarea unei iubiri...nu toate iubirile ajung ciob ce ride... si daca tot sintem muritori,macar iubirea sa ne fie naibii vesnica !!!(imi cer scuze)

durox said...

cam taricel poemul :}

coryamor said...

vai, imi gasesc greu cuvintele, asa ceva n-am mai citit! :) interesant sa faci poezie politista, a cui o fi fost ideea? ca tare originala mai e.