Wednesday, September 16, 2009

De ce n-am cum să fiu kantian

N-am cum să fiu kantian, şi abia de curînd am înţeles asta, pentru că am deviaţie de sept. Pentru Kant, respiratul pe nas era un must sau un müssen, un al doilea imperativ categoric, poate chiar mai rău. Numai indivizii de largă respiraţie intelectuală pe nas pot fi kantieni, şi bravo lor.
(Voi pe ce respiraţi? Dar vă rog să vorbiţi frumos.)

16 comments:

Elza said...

respir pe zambete. :)

am vorbit frumos. ;)

wpgf said...

inspir epiforic si expir diaforic. iar uneori (daca am noroc) mai stranut cite o metafora.

calliope said...

Respir pe ascuns eu,nu-mi place sa ma deranjez cu fleacuri repetitive. Recomandata e si respiratia pe pat,bouche a cearşafuş,tip oblomovian,''lejerv''intins,nasul pe dreapta ,ochisorii si ei tot pe stinga,curge respiratia prin tine feeric nici nu bagi de seama totul e sa respiri departe cit te tin picioarele

fantasma said...

Adulmec mirosurile cu ochiul liber. Ca mireasma din Nudul cu flacon al lui Pierre Bonnard. Încercaţi s-o amuşinaţi, vă trezeşte din amorţeală.

Urmuz said...

Eu respir pe ochi - sper să nu am deviaţie de sept pe ochi. Nu am făcut proba cu Kant.

irina said...

Eu respir pe note muzicale...o adevarata placere sa m-asculti.

pushthebutton said...

Cel mai des respir pe spate. Şi mi s-a mai întâmplat o dată, într-un magazin. Erau trei.

Iulian Tănase said...

Da, cine s-ar fi gîndit că mai există în ziua de azi oameni care respiră. Bravo, respiraţineţi-o tot aşa!

garcea said...

ai uitat un "s"! probabil fiind sezonul mustului esti inspirat! de subconstient.inspir pe nas si expir pe toate orificiile din toate pozitiile, pe kant, pe muchie, nu conteaza!

s. said...

eu nu respir, mi-e pielea imbatranita de prea mult respirat si eu respiram cu pielea, cand ploua. am decis sa nu mai respir si sa imi salvez astfel ceea ce mai ramane din piele..astept doar ca pielea sa isi revina putin si sa se razbune pe nasul meu cel lenes, acest nas care a pacalit-o si a mintit-o cum ca are deviatie de sept si nu poate respira. ajuta-ma, i-a zis intr-o buna zi. pielea (usor indragostita de nasul cel tanar) a acceptat. la fiecare ploaie repira, uneori cerea ajutorul gurii care sufla usor peste piele iar ea respira..respira..ma intreb ce o sa se intample. am observat niste nori de ploaie..oare cum voi mai respira?

InBonobo.com said...

habar n-am avut K kant (oops! am vb urat?!?) a zas asta. daK respiri prea mult pre nas, cre'K devii un nasol.

daK nu respir pe nas, trebuie sa respir pe gura, fiindK prin piele parK nu e suficient. iar daK respiri pe gura, tre' sa mestec un mesteKu, fiindK altfel n-as putea fi sigur K respiratia mea nu tradeaza menu-ul mesei precedente.

dar a vorbi mesteKnd este ceva ce in mod sigur kant n-ar aproba, si nici maKr nu-i frumos, ceea ce ma arunK intr-un Ktch 22 de toata frumusetea.

Ana said...

eu trebui sa fac exercitii de tinut respiratia - asa ca n-am cum sa fiu kantiana- dar asta e:
"entre dos tierras estás
y no dejas aire que respirar"...

Vali said...

eu nu respir deloc, kantian vorbind.
nici lege morala in noi, nici cer instelat deasupra noastra.
in tara noastra totul pute.
asa ca prefer sa-mi tin respiratia...

Flaviu said...

eu respir pe urechi, multumesc frumos de intrebare. dar mai mult inspir decat expir momentan. cine stie la un momenta dat (poate) vine si momentul expiratiei (finale).

Mist Umifidificatorul said...

eu imi pregatesc o respiratie geniala si experimentala care va uimi lumea prin intrinsecul si extrinsecul ei. pana atunci nu-mi irosesc talentul si energia in respiratii mici pe ici pe colo aruncate ca grauntele porumbeilor prin pietele publice. Respiratia mea va fii monumentala si pe cat de totalitara pe atat de inutila.

d said...

niciodata pe nas. niciodata!