Sunday, May 31, 2009

Singurătatea apare la sfîrşit



Somnul şi Palev merg pe o stradă. Somnul e ceva mai înalt decît Palev, poartă pe cap o pălărie neagră, cu boruri largi şi pleoştite. Palev e îmbrăcat cu o cămaşă albă care îi ajunge pînă la genunchi, pe cap are un melon, cu o pană de vultur înfiptă în centru. Amîndoi au barbă. Dintr-o curte cu vegetaţie bogată în fier şi calciu efervescent, ies Abiscruda şi Altiulius.
– Oriunde aţi merge, luaţi-ne şi pe noi!, le strigă copiii celor doi bărbaţi, care se opresc şi se uită lung la Abiscruda şi Altiulius.
– A, voi eraţi…!, zice Somnul. Aţi mai visat ceva?
– Da, EU AM VISAT UN POMPIER CU ARIPI DE LILIAC, spune Altiulius.
– EU AM VISAT O CASĂ, ÎN LOC DE ACOPERIŞ AVEA O PERUCĂ ROŞIE, CU CĂRARE PE MIJLOC, spune Abiscruda.
Somnul surîde, Palev întreabă:
– Şi de ce vreţi să mergeţi cu noi?
– Ca să nu mai fiţi aşa de singuri, zice Altiulius.

Saturday, May 30, 2009

În cele din umbră



Abiscruda stă de vorbă cu Sîngele, care e tovarăşul ei de joacă de dincoace. Se simte cît se poate de fericită pentru că pe Altiulius l-a apucat Sughiţul. CÎND STAI DE VORBĂ CU PROPRIUL SÎNGE SAU CÎND SUGHIŢI, CORPUL TĂU CREŞTE. Abiscruda şi Altiulius vorbesc, sughiţă şi cresc. Abiscruda îi spune Sîngelui:
– Uită-te la umbra lui Altiulius, a început să crească.
Altiulius îi spune Sughiţului:
– Uită-te la umbra Abiscrudei, a început să sîngereze.

Thursday, May 28, 2009

Ăştia mănîncă pe spatele meu?!




Prima fotografie este descoperirea lui Dan Stanciu, cea de-a doua am făcut-o eu, în Vamă, acum cîţiva ani.

Barcelona-Manchester 2-0



Aş fi ţinut cu Manchester, dar Manchester n-a jucat. În finală a jucat doar Barcelona şi a jucat frumos. Din fericire, frumuseţea mai şi cîştigă pe lumea asta. Ca poet, nu pot decît să mă bucur.

(Fotografia, de pe uefa.com)

Monday, May 25, 2009

Şi pisicile sînt oameni, şi ele scriu



Aş vrea să îţi reamintesc seara aceea
petrecută într-o altă seară
înainte de a ne naşte sau poate după
pentru noi e cam totuna

Ne aflam într-o vizită oficială într-o ţară îndepărtată
o pisică persană ne mînca din palme
ne zgîria pe braţe un poem vechi
ne spunea Eu sînt reîncarnarea unui poet extraordinar
a murit înainte de a apuca să scrie vreun rînd
lăsaţi-mă să vă zgîrii pe braţe cîteva versuri frumoase
o să vă doară dar n-o să vă pară rău

Noi ne lăsam zgîriaţi aşa cum scrie la carte
suspinam doar pentru a-i face pisicii plăcere
pisica zgîria bine era o zgîriitoare foarte talentată
prin blana ei transparentă puteam vedea carnea acelui poet
care nu apucase să scrie nimic
dar nu toţi au norocul ăsta

Deşi aveam braţele însîngerate de poemul pisicii
noi eram fericiţi rîdeam în hohote
ne venea bine fericirea aceea
făcea echilibristică pe firele invizibile care uneau ochii noştri
pisica persană era cel puţin contrariată
ne spunea Eu vă scriu poeme frumoase şi voi rîdeţi ca tîmpiţii
păi ce facem aici ne batem joc
poetul ăla a murit fără să scrie nimic
eu sînt reîncarnarea lui personală iar voi rîdeţi ca nişte tîmpiţi

Era o situaţie delicată îi ceream iertare pisicii
ne aşezam în genunchi în faţa ei
Iartă-ne şi pe noi îi spuneam sîntem fericiţi
de aia rîdem ca tîmpiţii n-o să mai facem
uite în curînd se face dimineaţă îi spuneam
şi totul va fi la fel ca la început exact ca pe vremea
cînd nimeni nu era reîncarnarea nimănui

Pisica dădea din coadă a lehamite
pămîntul se pregătea să răsară în calea soarelui
iar noi ne trăgeam o pleoapă groasă pe umeri


(în poze, minunata Alice)

Friday, May 22, 2009

Bate şi tu mai rar!



Cînd ne năşteam
cineva ne aştepta la ieşirea din tunel
ne aştepta cu lapte şi sare
ne vorbea printre dinţii lui de vată de zahăr
ne spunea luaţi voi frumos cîte trei miliarde de bătăi de inimă
ascundeţi-le în buzunarul de la piept
şi aveţi grijă ce faceţi cu ele
altele nu mai pupaţi

Apoi se întîmpla dar într-un alt timp pe altă spirală
că îmi visam inima bătînd din mîini şi picioare
îmi priveam cu groază bătăile inimii cum goneau de nebune
pe o cîmpie însorită pe o cîmpie în sînge
mă duceam la ea şi o rugam să bată mai rar
mă aşezam în genunchi în faţa inimii mele
îi spuneam bate şi tu mai rar
unde te grăbeşti aşa
n-aş vrea să se termine prea curînd
las-o şi tu mai moale cu bătaia asta
nu vezi în ce situaţie mă pui
n-aş vrea să se termine prea curînd
abia am găsit-o îi ziceam nu vezi
uită-te şi tu îi ziceam cum doarme la pieptul meu
bate şi tu mai rar

Tuesday, May 19, 2009

M-am lăsat de fumat

Nu e deloc plăcut să te laşi. Şi lăsatul este nociv. Dar m-am lăsat. Gata, v-am lăsat.

Friday, May 15, 2009

Vînd două bilete la concertul Depeche Mode, cu autograf

Bucureşti. 16 mai 2009. Acces ora 16:30. Parc Izvor. Preţ 120,00 ron (bucata). Preţul fiecărui bilet include timbrul Crucii Roşii (1%). Gazon B. 716864 şi 716865.
Sau fac schimb cu două bilete la concertul Depeche Mode din 20 mai, de la Belgrad.
Rog seriozitate.

Bine că am apucat să îmi iau bilet la Depeche Mode

Altfel, ştirea că nu se mai ţine concertul m-ar fi lăsat la fel de rece. Sigur, îmi pare rău că nu se mai ţine acest concert extraordinar, dar nu pentru mine, ci decît pentru Dave Gahan, căruia îi doresc sănătate şi împlinirea tuturor dorinţelor de a reveni în România, chiar în oraş.

Tuesday, May 12, 2009

Ai murit? Stai liniştit!



După ce ai fost depus în mormînt, în acompaniamentul fortifiant al unei dureri netrucate, este foarte important să nu intri în panică. Cei mai mulţi răposaţi, de-ndată ce se trezesc sub pămînt, încep să se agite şi să fredoneze, pe mai multe voci, cu diverse lungimi de undă, cîntece patriotice. Unii fac greşeala de a se răsuci în mormînt cu mişcări atît de rapide, încît riscă să provoace un incendiu subteran violent, care le-ar putea fi fatal. După ce ai fost depus în mormînt, nu trebuie să te agiţi, căci eternitatea este de lungă durată, şi este păcat să îţi pierzi energia încă de la început.

Friday, May 8, 2009

Oare ce-şi tăceau?



Îşi spuneau că se poate tăcea în cel puţin 238 de feluri
cum ar fi printre altele
că se poate tăcea în interiorul unui păsări răpitoare
că se poate tăcea spărgînd lemne
că se poate tăcea cu gura plină de creierul unui iepure fără amintiri
că se poate tăcea în trecere (există un oraş ale cărui bulevarde sînt marcate cu tăceri pentru pietoni)

(Se dedică lui Rareş)

Thursday, May 7, 2009

Chelsea-BARCELONA 1-1



Barcelona n-a jucat rău, n-a jucat nici bine, dar a jucat. Chelsea a dat un gol minunat în minutul 9. Cînd mai era foarte puţin pînă în minutul 90 şi scorul arăta 1-0 pentru Chelsea, simţeam, al naibii, că Barcelona se va califica. A venit golul lui Iñesta, şi sănătate la extaz. 1-1, iar finala va fi Manchester-Barcelona. Kafka, frate!

Monday, May 4, 2009

Melcul meu e fotomodel

Sîmbătă seara am primit cadou un melc. I-am zis Vasile, care este un nume foarte frumos pentru un melc pe care îl primeşti cadou într-o seară de sîmbătă. Ceea ce a urmat a fost o şedinţă foto prelungită. Dacă nu ştiaţi, melcii pozează în draci. Thank You!







Sunday, May 3, 2009

Cîştigătorii concursului Almanahul crizelor

A existat o invitaţie de a trimite texte pentru Almanahul crizelor, şi am primit cîteva zeci. Cîştigătorii* sînt aceştia:

Eduard Tăutu (Florin Irimia)
Narcis Găvan
Andrei Mortu
Natalia Negru