Thursday, February 18, 2010

Poemul tăcerilor de fum



Era o vreme a deprinderii cu desprinderile decisive

Pe atunci mă vizita un tigru cu blană de iepure îi stătea bine
îmi spunea ultimele noutăţi despre trecut şi viitor

La miezul nopţii coboram în stradă şi fumam
era multă tăcere în gura mea amestecam tăcerea cu fumul de ţigară
îmi înfigeam picioarele în miezul cald al nopţii şi fumam
scoteam din mine rotocoale mari de ceaţă mută
cerul gurii mele parcă se unise cu pămîntul
eram departe de mine aşteptam ceva

După un timp am început să îţi aud vocea învolburîndu-mi sîngele

La miezul nopţii coboram în mine şi tăceam
şi tăcerea îmi ascuţea auzul cu nişte pietre evazive
şi atunci îmi auzeam sîngele îmi vorbea cu vocea ta
îmi spunea ultimele noutăţi despre mîine
ce se întîmplă cu mîine îmi întrebam sîngele
şi atunci tu începeai să îmi vorbeşti
cu vocea ta înecată în sîngele meu

Venele braţelor mi se umpleau de cuvintele tale
şi venele tîmplelor mele zvîcneau
ca nişte cai sălbatici zvîrlind din copite atunci cînd
vocea aceea a ta pe care o foloseşti mai ales noaptea
îmi şoptea lucruri pe care niciodată nu le mai auzisem

Era o altă vreme acum
era o vreme a deprinderii cu prinderea de mînă
iar tigrul îşi schimbase blana avea una de vulpe nenăscută
mă vizita numai cînd avea ceva de tăcut
se aşeza lîngă mine şi tăcea în cele mai mici detalii

Cînd sîngele meu începea să vorbească cu vocea ta
inundînd încăperea în care tăceam cot la cot cu musafirul-animal
vulpea de pe umerii tigrului ofta cu voce tare îmi spunea
ştii sîngele tău sonor îmi face o poftă grozavă să mă nasc şi eu

7 comments:

Elza said...

de ce de fum?

Anonymous said...

d-aia :))) si apoi de cealalta!!!

Elza said...

f interesant. un anonim de fum glumet ;))

Liviu Drugă said...

Da: " şi tăcea în cele mai mici detalii"

pushthebutton said...

O fotografie tare afumată.

Anonymous said...

Minunat.Minunat.

krissu said...

frumos :)