
Este o plăcere să îţi aminteşti cazul acelui matematician strălucitor, care a demonstrat o teoremă în plină stradă. Era o teoremă complicată, oamenii se uitau cu groază la matematicianul care cu sînge rece îşi demonstra teorema în văzul tuturor. Ploaia a căzut din senin, a fost o ploaie violentă, a fost ca şi cum un nor negru s-a fi dezechilibrat şi ar fi căzut în gol, spectatorii s-au cărat repede pe la casele lor, dar el s-a încăpăţînat să rămînă şi să demonstreze. Apoi a răcit şi a murit. Demonstraţia i-a reuşit şi s-a bucurat de un răsunător succes, căci teorema matematicianului era aceea că se poate muri şi în timp ce demonstrezi o teoremă în plină stradă.
(Să nu uităm, totuși, că astăzi e ziua de naștere a lui Gellu Naum, mulțumesc.)
6 comments:
da.
Nu uitasem.
si eu am demonstrat odata o teorema in somn si a doua zi am descoperit ca era deja demonstrata...
*era in clasa a VII-a
a fost o teorema "de existenta"?
ultimele cuvinte i-au fost q.e.d.?!?
"q.e.d." au fost primele lui cuvinte de după moarte...
Post a Comment