Tuesday, December 14, 2010

Anatomia valurilor (poem științific)

I. Scurtă descriere



M-am gîndit, de ce nu, la un experiment.
L-am pus în aplicare conform intuiţiei iniţiale.
Am tocmit cîţiva pescari să îmi prindă cîteva valuri.
M-au întrebat – cîte?
Le-am răspuns – cinci.
S-au mirat – cinci!?
Le-am întărit mirarea – da, cinci.
Au vrut să mai pună şi alte întrebări.
I-am oprit la timp – fără alte întrebări!
Le-am dat un aparat de fotografiat.
Le-am zis – înainte de a le prinde, să le faceţi cîte o fotografie.
Au pornit în larg a doua zi, înainte de răsărit.
Mi-au adus valurile la amiază.
Mi-au zis – sînt cinci, le poţi număra.
Le-am numărat – erau cinci.
I-am plătit pe pescari potrivit înţelegerii.
Le-am spus – nu le ţin decît o zi.
M-au întrebat – doar o zi?
Le-am spus – da, o zi.
S-au mirat din nou.
Le-am întărit şi mirarea asta – mîine să veniţi să le luaţi.
M-au întrebat – şi noi ce să facem cu ele?
Le-am răspuns – le daţi drumul în mare, ce altceva!?
Mi-au zis – mîine, la amiază, sîntem la tine.
Am urcat valurile în remorca maşinii.
Am ajuns la locul experimentului în mai puţin de o oră.
Am descărcat valurile din remorcă.
Le-am aşezat pe o pînză impermeabilă.
Mi-am recapitulat ipotezele.
Am hotărît că nu vor avea loc disecţii.
Mi-am confirmat hotărîrea – fără disecţii.
Am verificat starea camerei obscure.
Am verificat starea întunericului dinăuntru.
Am verificat starea razelor negre.
Am pus logograful în funcţiune.
Am constatat că toate funcţionau potrivit planului.
Mi-am făcut datoria faţă de valuri.
Le-am spus că sînt interesat de anatomia lor.
Le-am spus că am o bănuială aproape ştiinţifică în privinţa lor.
Le-am liniştit – nimic rău n-o să vi se întîmple.
Le-am rugat să nu se teamă de întuneric.
Le-am descris în detaliu camera obscură.
Le-am recitat un poem de Sylvia Plath.
Le-am repetat de cîteva ori – razele negre nu sînt nocive.
M-au întrebat – eşti sigur?
Am intrat în camera obscură pentru cîteva secunde.
Le-am spus – mă întorc în cîteva secunde.
M-am întors în cîteva secunde cu un mănunchi de raze negre.
Le-am întins razele – uitaţi-vă, aşa arată.
S-au liniştit.
Le-am vorbit puţin despre bănuiala mea.
Le-am zis – eu cred că ascundeţi ceva.
Au rîs – ce să ascundem?!
Le-am răspuns – nu ştiu, vom vedea după.
Am pus la punct ultimele detalii ale experimentului.
M-am uitat la ceas – era timpul.
Am introdus în camera obscură primul val.
I-am spus – durează un minut, poate două.
L-am aşezat pe un pat.
Am pornit logograful.
Am eliberat razele negre în cameră.
I-am injectat valului 50 ml de întuneric lichid.
Am urmărit cu atenţie ecranul logografului.
Am înţeles că bănuiala mea a fost corectă.
I-am spus valului – eşti liber, poţi să te îmbraci.
I-am mai spus – să intre următorul.
A intrat următorul – rezultatul a fost acelaşi.
A intrat următorul şi următorul următorului.
Au intrat, pe rînd, toate cinci.
Am ştiut de la bun început că valurile ascund ceva.
Am privit logografiile înregistrate de logograf.
N-am ştiut să descifrez acele semne.
M-am bucurat oricum.
Am ştiut de la bun început că valurile ascund ceva.
Am bănuit că există o anatomie efemeră a valurilor.
Am sperat că întunericul camerei obscure va face lumină.
N-am fost sigur de nimic la început.
Am înţeles abia după ce am privit logografiile.
Am ieşit afară din camera obscură.
Le-am arătat valurilor logografiile.
M-au întrebat – ce înseamnă logografie?
Le-am zis – e un alt fel de radiografie.
S-au liniştit.
Le-am invitat – priviţi-le.
S-au mirat – nu s-au recunoscut.
N-au crezut.
Am ştiut că nu vor crede şi nu se vor recunoaşte.
Le-am spus – să lăsăm.
Le-am mai spus – pot să vă culc la mine în noaptea asta.
Au acceptat.
Ne-am trezit tîrziu.
Au venit pescarii – era miezul zilei.
Am urcat valurile în remorcă.
Le-am eliberat în mare potrivit planului.
Au murit la scurt timp.

II. Fotografiile valurilor făcute de pescari

Primul val:

Al doilea val:

Al treilea val:

Al patrulea val:

Al cincilea val:


III. Logografiile celor cinci valuri

Logografia primului val:

Logografia celui de-al doilea val:

Logografia celui de-al treilea val:

Logografia celui de-al patrulea val:

Logografia celui de-al cincilea val:

10 comments:

Elza said...

cat de frumoasa poate fi stiinta :)

KAKA MIZE said...

Din cauza ca au fost odata valuri, fulgilor de zapada li se intimpla acelasi lucru ?

Poemix said...

Elza, știința chiar este frumoasă, iar oamenii de știință, cînd nu sînt tîmpiți, pot fi foarte buni poeți :)

Kaka Mize, teoretic li s-ar putea întîmpla același lucru și fulgilor de zăpadă, și nu doar pentru că, odată, au fost valuri, deși nu e nici un dubiu că au fost și valuri. Problema este că nu cred că fulgii ar suporta injecțiile cu întuneric lichid, poate doar dacă fac un sindicat, sindicatul fulgilor de zăpadă, iar liderul lor sindical ar lua forma unui om de zăpadă.

Mugur Grosu said...

absolut superb. ab so lut!
dar pozele cred că-s în plus. pe bune cred asta

Iulian Tănase said...

Mugur, mă bucur că ți-a plăcut. Însă pozele nu sînt deloc în plus, fiindcă de la ele am plecat. Plus că poemele științifice trebuie să se sprijine pe dovezi clare :)

KAKA MIZE said...

@Iulian Tănase : singurul care poate lamuri problema e dr. Faustroll.

Iulian Tănase said...

Kaka Mize, tu vrei să ne pui inima pe jarry, observ :)
Oricum, mă bucur că ai adus vorba, patafizica e dată naibii.

KAKA MIZE said...

"Anatomia valurilor" ar putea in atentia Sous-Commission des Hypothèses & Piédestaux a onorabililor satrapi si magnificenti amovibili de aici :http://www.college-de-pataphysique.org/Sous_Commissions/sous_comm.html

Rares said...

Am muşcat cu poftă din logografii, ca şi cum ar fi merele pe care nu le-am muşcat niciodată. Acum aştept.

calliope said...

Operatia a reusit,pacientul a decedat cu bine:)Iata cum un fatal curaj stiintific e invaluit intr-o frumoasa forma poetica,aviz urgent gizelor, pinguinilor, vulturilor si vinturilor norvegiene,sa nu cumva sa innopteze vreodata la domnul Tanase ca a doua zi le ia naiba!