Wednesday, August 24, 2011

Mesajul domnului Mitoș Micleușanu către poeți, cu ocazia înființării Depozitului de Căcat

Trebuie să înțelegem cu toții că la momentul de față POEZIA, poate mai strigător ca niciodată, reprezintă esența cea mai volatilă și nepoluantă a spiritului uman ce pretinde atingerea statutului de Creator. Putem spune clar și răspicat: ceea ce ne face cu adevărat oameni față de celelalte viețuitoare, nu este nici filosofia, nici teatrul sau cinematografia, nici artele plastice cu toate ramificațiile posibile și imposibile, și nici tehnologia. Ceea ce ne face cu adevărat oameni este POEZIA! Și nu ne referim aici la poetică ci strict la poezie. La poezia firavă, poezia fără pretenție, poezia total dezinteresată de statutul său metafizic, dar cel mai important la poezia care nu se vinde, fiindcă poezia care se vinde din ce în ce mai bine, își pierde din valoare. Cu cât mai scumpă e poezia, cu atât mai ieftină devine. Poezia pe bani este precum o perlă scăpată în untură, fiindcă în esență poezia înseamnă singurătate absolută, un suflet în vid, iar singurătatea absolută nu vinde. Nu pentru că ar fi inestimabilă, fiindcă asta ar însemna deja o pretenție, ci pentru simplul fapt că poezia și banii sunt teză și antiteză! Pornind de la aceste concluzii asupra statutului imuabil al poeziei, am considerat extrem de importantă înființarea DEPOZITULUI DE POEZIE cu circuit închis, pentru o conservare totală și evident, fără vânzare, iar pe de altă parte am considerat la fel de necesară înființarea DEPOZITULUI DE CĂCAT, drept antiteză extremă cu tentă industrială, pentru a scoate și mai tare în evidență statutul metafizic și atemporaliatea dialectică a POEZIEI. Acestea fiind spuse, anunțăm oficial că ne-am lăsat de poezie pentru a nu o infecta cu un potențial succes! TRĂIASCĂ POEZIA dincolo de autor! Celor care consideră că fac poezie le dorim din suflet un insucces total pe timp de viață, fiindcă doar în aceste condiții, poezia lor ar putea supraviețui de-a lungul fără lungime al eternității! INSUCCES DRAGI PRIETENI!

Saturday, August 20, 2011

Sigara içmek yüksek derecede bağımlılık yapar, başlamayın

Poezia, ca și fumatul, creează dependență, așa că, dacă n-ați apucat să vă apucați, cel mai bine ar fi nici să nu începeți. Mesajul în limba turcă din titlu la fumat se referă, și treaba lui. Dacă ar fi fost despre poezie, în loc de „sigara içmek“ ar fi trebuit să avem „șiir“ sau cam așa ceva, habar n-am turcește, ideea era oricum alta.
E plăcut să ai blog, asta îți întreține iluzia comunicării, într-o eră în care oamenii comunică mai mult decît spun, trebuie să comunici fie că ai sau nu ai ceva de spus, trebuie să comunici despre orice altfel te ia mama naibii și te duce pe locurile de jos din zelist, unde nu există nici unici, nici trafic, doar întristare și supin, eventual și puțin participiu, care însă nu mai participă la timpul prezent, singurul care contează cînd stai cu ochii pe ceas ca pe o butelie cu gaz halucinant, dar să revenim la poezie, la acest viciu natural care te ține uneori în viață.
Ce n-am comunicat de la ultima postare – și poate că blogul nu s-ar fi supărat să îl deranjez – e că din coabitarea oaselor migratoare cu trinitatea austriacă a mai ieșit la iveală un premiu, cel al publicului, dar aici chiar nu am mai avut nici un merit. Însă cel mai mult m-a bucurat că editura Nemira va publica romanul Oase migratoare, am încheiat și contract, va apărea în noiembrie și va fi lansat la Gaudeamus. Tot contract se cheamă și ceea ce am semnat cu editura Herg Benet pentru o carte de poeme și alte năstrușnicii, Cucamonga, care va apărea luna viitoare.
Pe 28 august plec pentru cîteva zile în Italia, în Tirolul de Sud, la Festivalul de poezie din Lana, unde voi avea cîteva lecturi împreună cu Rita Chirian și Ernest Wichner. Cam asta e situația poeziei privită din afară, însă toate lucrurile astea, comunicate fără prea mare chef, nu sînt poezie, ci jalnice procese-verbale de marketing, pentru care îmi vine să îmi cer scuze, deși scuzele vor fi confundate probabil cu vanitatea unei modestii iremediabil false. Sağlık kuruluşları sigarayı bırakmada size yardımcı olabilir.



Monday, August 1, 2011

Un poem de Gellu Naum, la aniversară

Pentru că astăzi e 1 august, nimeni nu ne oprește să presupunem că ne aflăm în ziua de 1 august 1915. Iată un poem pe care nou-născutul Gellu Naum îl va publica în viitor, mai precis în 1944, în volumul Culoarul somnului.