Monday, June 4, 2012

Ce (mai) înseamnă un milion de morți?

Nu e o carte* despre care să se exprime criticii literari, ci mai degrabă criticii mortuari, asta, desigur, dacă între cele două categorii de critici ar exista cumva vreo diferență, și sigur există, dar nu despre asta este vorba aici. Fiind o carte al cărei conținut nu este alcătuit din litere cuvîntătoare, ci doar din semne mute, dintr-un singur semn, de fapt, un sicriu în miniatură reprodus cu tenacitate de un milion de ori la rînd, un sicriu tăcut, foarte închis în sine, criticii literari n-ar avea ce să caute pe acest teritoriu monoton și excentric, poate chiar înspăimîntător.

O carte cu coperte negre, care se intitulează UN MILION DE MORȚI, cu 139 de pagini (dintr-un total de 144) care arată cît se poate de neortodox, nu are în nici un caz darul de a îndemna la lectură. Exclus la lectură! Ce să citești? Morți? Cum să citești morți? Unde s-a mai pomenit ca o persoană cultă și respectabilă să citească morți, fie ei sub forma unui sicriu minuscul reprodus de un milion de ori?! Mai bine să citești niște vii de pe urma cărora poți trage eventual și niște foloase, decît să citești morți, nici măcar celebri. Un milion de morți neștiuți de nimeni alcătuiesc această înscenare cumplită pusă la cale de mortafizicianul Mitoș Micleușanu.

Cîteva instrucțiuni de utilizare a acestei cărți:

1) Această carte poate fi folosită ca OGLINDĂ. O deschizi la întîmplare și privești pagina din stînga. La început nu vei vedea decît ceea ce este tipărit acolo. Te muți cu privirea pe pagina din dreapta, și foarte probabil că vei fi descumpănit. Nu te descuraja! E vorba de o oglindă ceva mai specială. Oglinda care este această carte îți arată ororile de care omul e în stare, îți arată o parte din zonele întunecate ale umanității, te arată chiar pe tine, poate: tu ești o simplă liniuță, una dintr-un viitor eșantion de un milion de morți.

2) Această carte poate fi folosită ca ABECEDAR. Copiii trebuie învățați încă de mici ce este lumea și cu ce se ocupă viața. Destul cît au desenat bastonașe și cîrje! (Așa e viața: în copilărie desenezi bastoane și cîrje, pentru ca la bătrînețe chiar să ajungi la mîna bastoanelor și cîrjelor!) E timpul, poate, ca unii dintre copii să mai deseneze și sicriașe, să se acomodeze, chiar dacă pentru început la un nivel mai degrabă semiinconștient, cu latura mortală a vieții.

3) Această carte poate fi folosită ca MANUAL DE ISTORIE. În manulele de istorie, mai mult decît în cele de geografie, se moare. Istoria este o poveste, de cele mai multe ori reală, în care se moare. UN MILION DE MORȚI este, să zicem, un capitol (sau, în cazul în care oroarea este de amploare, un subcapitol) al unei istorii în care s-a murit pe capete.

4) Această carte poate fi folosită drept POMELNIC. Un pomelnic în care morții sînt mai importanți decît numele arbitrare pe care le-au purtat în timpul vieții. Să te rogi pentru un milion de morți deodată, pomenindu-i pe toți în același timp, este o provocare pentru orice profesionist al rugăciunii.

5) Această carte poate fi parcursă ca un ROMAN (GRAFIC) DE AVENTURI. Un roman de aventuri în care doar se moare, și nimic altceva nu se mai întîmplă. Fie cineva, de fiecare dată aceeași persoană, moare de un milion de ori la rînd, fie un același criminal ucide un milion de oameni aparent diferiți.

6) Această carte poate fi o subtilă CARTE DE TELEFOANE. O carte de telefoane în care nu există nici nume, nici numere. Există la orizont, în schimb, o eternitate de minute gratuite.

7) Această carte poate fi o CARTE DE RUGĂCIUNE. O deschizi la întîmplare și te rogi. Morții pe care îi ai în față (cîte 7200 de morți pe fiecare pagină) îi vor imprima rugăciunii tale o demnitate suplimentară. Important e să nu îți imaginezi că morții din fața ta sînt fictivi. Nu trebuie să faci greșeala asta. Nici un mort nu este fictiv. Imaginează-te într-o hală imensă, cu 7200 de morți întinși unul lîngă celălalt, și tu plimbîndu-te printre ei și rugîndu-te. Poți fi sigur că rugăciunea aceea nu seamănă cu nimic din ceea ce știai tu că ar fi rugăciunea.

8) Această carte poate fi, să zicem, un ABAC, unul atipic, firește. Dacă în antichitate era folosit pentru efectuarea a tot felul de calcule, de ce n-ar putea abacul, în postmodernitate, să fie folosit pentru număratul morților?! În plus, nu este lipsit de interes că "abac" provine de la semiticul "abq", care înseamnă pulbere sau nisip sau praf. Ce altceva se alege de noi în cele din urmă?

Una peste alta, această carte absolut superbă în inutilitatea ei aparentă este o minunată carte de meditație, fără profesor.

* UN MILION DE MORȚI, Editura Tracus Arte, Ⓒ Mitoș Micleușanu, 2012

No comments: